h1

Libertatea- un sentiment plăcut.

Martie 24, 2010

Seară. A ieşit la o plimbare. Nu ştia dacă vrea să fie singură sau nu. A ieşit să se gândească. Avea nevoie. Era obosită şi agitată în acelaşi timp. Şi-a amintit de viaţa ei. Nu-i plăcea viaţa ei. Nu-i plăcuse niciodată, dar se resemnase. Dar acum nu a mai rezistat. Voia să facă ceva şi din pasul lent a ajuns să alerge. Începuse să-i placă şi chiar dacă corpul nu-i permitea să alerge prea mult, mintea ei a reuşit să conducă corpul timp de jumătate de oră în care ea a alergat continuu. Nu se mai simţise atât de liberă de mult. Cu fiecare minut simţea că depăşeşte încă o barieră. Obosise, dar nu s-a lăsat. Voia să se simtă liberă. Uitase de această senzaţie. Şi îi plăcea acum mai mult ca niciodată. S-a simţit atât de bine încât lacrimile i-au inundat faţa imediat ce se oprise. Voia să plângă. Voia să se descarce. Încercase zile întregi să plângă. Azi reuşise. Nu ştia dacă e bine ce i se întâmplă, dar nu-i păsa. Era liberă şi cu zâmbetul pe buze. Un zâmbet destul de trist totuşi. A hotărât să-şi înfrunte orice teamă. A hotărât că trebuie să fie propria ei eroină. Nu mai putea aştepta minuni. A plecat foarte decisă spre casă, pregătită să înfrunte orice va urma…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: