h1

A new chance.

Mai 19, 2010

Mi-e frică pentru mine. Mă simt captivă în propriul corp. Mi-e teamă că va veni ziua în care voi izbucni şi nimic din ce sunt nu voi mai fi. Mi-e frică de mine… E un război continuu în mine. Mintea îmi spune ceva, inima altceva. Şi uneori sunt de partea inimii, alte ori nu. Şi aş vrea să fac ce e bine pentru mine. Aş vrea să fac ce simt, ce vreau, când vreau.

Îmi pare rău că nu mă mai pot bucura de lucrurile mici. Cândva puteam fi veselă pentru că soarele strălucea sau pentru că un curcubeu îşi făcea apariţia pe cer după o ploaie de vară. Pentru că aşa eram, veselă. Dar am crescut şi lucrurile mici au devenit prea mici ca să-mi pot aduce zâmbetul pe buze. Îmi pare rău că a trecut timpul pe lângă mine, dar nu vreau să mă chinui cu asta pentru că aş continua cu acelaşi prost obicei. Pentru că nu mai vreau să-mi repet greşelile. Pentru că vreau o schimbare. Pentru că mă simt altfel şi pentru că pot! mai mult. Pentru că vreau să fac ceva pentru mine fără să-mi pese de ce va fi. Vreau să fiu spontană şi imprevizibilă, să fac chestii ciudate şi neaşteptate. Poate a trecut vremea acestor lucruri, dar unele se mai pot salva şi trebuie să fac asta.

Mai e doar un pic şi voi avea un nou început, o nouă etapă, o nouă şansă pentru mine.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: