Posts Tagged ‘Provocare’

h1

Te provoc!

Ianuarie 23, 2011

Da, îndrăznesc să te provoc. Să văd de ce eşti în stare. Să văd dacă tu ai supravieţui ca mine. Pentru că mereu m-ai crezut slabă. Arată-mi tu ce poţi. Demonstrează-mi puterea ta!

Pun pariu că nu ai putea nicio zi şi vei arunca prosopul pentru că, tu!, tu nu eşti un luptător. Eşti doar un laş ce a dat de noroc. Dar s-a terminat! Am început să te văd cu alţi ochi. Şi e doar pierderea ta. Eu nu mai am ce să pierd… Acesta e avantajul de a nu avea nimic. Nu mai ai ce pierde. Dar tu, tu care ai avut totul de la mine? Totul!

Ştii, nimic nu e gratis în viaţa asta. Totul se plăteşte. Eu am plătit destul. E rândul tău. Nu, nu te ameninţ. Din nou, mă port frumos şi vreau doar să fii prudent. Nu aş vrea să păţeşti nimic…

Ţine minte: suntem în echipe diferite. Mult noroc !

h1

Încă o dată: Leapşa!

Decembrie 17, 2009

A venit şi rândul meu să răspund provocării lui Cornel.

De ce îmi place iarna? Păi îmi place iarna pentru ca e zăpadă, pentru că marchează sfarşitul, dar şi începutul. Îmi place iarna pentru beculeţele de pe stradă. Îmi place pentru că e Crăciunul, din punctul meu de vedere cea mai frumoasă sărbătoare a anului. E drăguţă forfota care se creează. Îmi place mirosul iernii. Îmi place scărtâitul zăpezii. Îmi place că e vacanţă. Îmi place chestia cu împodobitul bradului. E frumos şi cu colinda. Numai că nu prea mai sunt colindători. E mai frumoasă iarna când eşti copil. Cu cât creşti parcă îi mai găseşti ceva urât. Cred că asta e tot cu părţile bune.

Ce nu-mi place? Nu-mi place frigul, dar deloc. Adică nu ştiu, mă enervează că trebuie să-mi iau multe haine, îmi pierd mobilitatea care nu chiar perfectă. Mă şi ud. Răcesc! Nu-mi place că circul greu. Nu-mi place momentul topirii zăpezii deloc. Mă murdăresc, e ud. Nu-mi place că trebuie să merg numai uitându-mă la picioare ca să nu cad. Şi cam atât.

Scuze că am răspuns atât de târziu. Dar mai bine mai târziu decât niciodată.